Dragi iubitori de artă manuală,
Vă mărturisesc că m-am ataşat un pic de tehnica granny în linie dreaptă pe care am folosit-o de când am început să croşetez din nou în martie 2016. Pentru aceia dintre voi care îmi citesc blogul pentru prima dată, ar trebui să repet câteva informaţii despre mine. În noiembrie 2013 am suferit un atac cerebral în urma căruia mi-am pierdut vederea şi am rămas cu deficienţe de auz. Înainte de AVC croşetam la nivel avansat, dar pierderea vederii mi-a taiat din pasiune. Acum sunt sub nivelul unui începător. Mă bazez foarte mult pe pipăit pentru a compensa lipsa vederii, ceea ce îmi îngreunează mult lucrul. Dar în 2016 mi-am făcut curajul şi am început să croşetez din nou, deşi cele mai multe proiecte ale mele s-au bazat pe tehnica granny în linie dreaptă, deoarece e o tehnică foarte uşoară ce cuprinde multe spaţii de un ochişor, semănând cu o plasă. Dar, cu timpul, n-am putut să-mi mint micuţa artistă din mine care vroia să încerce tehnici noi, în ciuda fricii şi frustrării pe care o simţeam. Chiar croşetam la nivel avansat şi cel mai mult îmi plăcea să lucrez tehnicile Tunisiene, pe care acum le găsesc imposibil de făcut. Şi m-am gândit să încerc tehnica solzi de crocodil. Şi ce credeţi că s-a întâmplat? Am reuşit să lucrez două superbe păturici pentru bebeluşi şi trei feţe de pernă. Un set este pentru o fetiţă, iar al doilea pentru un băieţel, amândoi de 12-18 luni. Astfel m-am gândit să pun cap la cap tot ce îmi aminteam despre această tehnică şi să concep un tipar pe care să-l folosiţi şi voi pentru a face păturici pentru prichindei.
